- Masteratul de Geopolitică și Afaceri vă invită Duminică, 21 noiembrie 2021, ora 11.00 la următoarea lansare de carte: „30 de ani de la sfârșitul Războiului Rece” (coordonator: Marius-Cristian Neacșu)
Invitaţi: - · Prof. univ. dr. Gabriela Țigu, Decanul Facultății de Business și Turism, Academia de Studii Economice din București
- · Prof. univ. dr. Silviu Neguț, Departamentul de Turism și Geografie, Facultatea de Business și Turism, Academia de Studii Economice din București
- · Conf. univ. dr. Marius-Cristian Neacșu, Departamentul de Turism și Geografie, Facultatea de Business și Turism, Academia de Studii Economice din București
- · Autorii volumului: Clara Nae, Ioana Andreea Chiciuc, David Matei, Dorin Pene, Irina Grigorovici, Alexandru Ilie, Carina Gole, Ștefan Tache, Andrada Mărgineanu, Marian Tucă, Octavian Tudor, Alexandra-Maria Colcer, Denisa Țăranu, Alexandra Bălăceanu, Alexandra Boștenaru
Cu speranța că ne veți fi alături în număr cât mai mare, vă așteptăm la acest eveniment editorial, ce se anunță deosebit.
Evenimentul poate fi urmărit aici: https://www.gaudeamus.ro/…/lansare-de-carte-30-de…/4771
Promo volum poate fi urmărit aici: https://youtu.be/RaUGm2bc5jc
Cuvânt la Cuvânt. Noi, „școala de geopolitică de la ASE” – așa cum am fost gratulați de către colegii de breaslă și cum ne-a și rămas numele „în oraș”, reamintind aici că este vorba de Masteratul de Geopolitică și Afaceri din cadrul Academiei de Studii Economice din București –, avem ocazia să revenim în fața cititorilor, atât în fața specialiștilor din domenii largi, precum geopolitică, relații internaționale, diplomație, securitate, business ș.a., cât și a publicului larg, academic și non-academic, cu o altă carte, un nou volum colectiv marca „GA” (Geopolitică & Afaceri), realizat prin contribuția masteranzilor din generații diferite.
Cu timpul, am avut prilejul să coordonăm promoții minunate în cadrul programului masteral, tineri (de toate vârstele; uneori membri ai aceleiași familii, de pildă, tată și fiică au stat pe băncile școlii noastre) care l-au impresionat și pe marele diplomat român, acad. Mircea Malița (1927-2018), acesta din urmă, pentru o perioadă, ținând în cadrul programului academic cursul de Diplomație și dedicându-le câteva cărți.
Iată, spre exemplu, un pasaj relevant: „Tinerilor mei studenți, care mi-au pus întrebări. Ce m-a îndemnat să public (…)? Este auditoriul meu, studenții de la un curs de masterat de geopolitică, ținut la ASE, la îndemnul profesorului Silviu Neguț, un bun specialist al domeniului. Studenții au răspuns la lecțiile de diplomație, conflicte și tendințe în sistemul internațional, cu un interes răsplătitor. Dar au păstrat și după încheierea cursurilor contactul cu mine, cu noi întrebări care ieșeau din cadrul expunerilor. Am dat o notă bună unei generații pe care o considerasem cufundată în hedonismul epocii, prizonieră a societății imaginii și a filosofiei clipei și viitorului imediat. Deci nu este adevărat: ei sunt frământați de chestiuni ce privesc mersul societății și un viitor în care vor să își croiască un rol demn și util” (fragment din cartea Mintea cea socotitoare, Ed. Academiei Române, 2009, p. 5, 11, semnată de Mircea Malița).
O mică mențiune, dar cu semnificații mari: prof. Silviu Neguț (decan al Facultății de Relații Economice Internaționale, 2008-2012) este fondatorul Masteratului de Geopolitică (și, totodată, promotor al disciplinei Geopolitică în ASE: cursuri la ciclul de licență, studii aprofundate și, ulterior, master). În prezent, își continuă activitatea, încântând cursanții cu prelegerile sale unice, despovărat de canoanele instituționale administrative și savurând liber discuțiile cu masteranzii, ținând „cursuri cu casa închisă”, cum au scris studenții într-o revistă studențească.
Așadar, ne exprimăm bucuria de a prezenta acest volum colectiv, al doilea în ordine cronologică, continuând o primă experiență extraordinară, când sub egida aceluiași program educațional, la inițiativa masteranzilor, s-a zămislit „cartea Centenarului”, în linia ei bibliografică completă România 1918-2018. Un secol de frământări geopolitice, Ed. ASE, București, 2018 (coord. Marius-Cristian Neacșu).
Astfel, completăm colecția (în formare) cu prezentul volum, care poartă titlul 30 de ani de la sfârșitul Războiului Rece.
Și titlul are o poveste: în anul în care se împlinesc trei decenii de la implozia URSS (1991-2021) – care a „închis” un șir de evenimente ce au început cu dezmembrarea Zidului Berlinului (1989) – Masteratul de Geopolitică și Afaceri (ce și-a început activitatea, în 2004, odată cu intrarea României în NATO) a promovat cea de-a 15-a promoție.
Masteratul de Geopolitică și Afaceri. 15 promoții din care foarte mulți absolvenți ne-au dat satisfacții ce ne-au depășit așteptările, o parte dintre ei activând în structurile administrative ale ONU, NATO, UE, alții în ambasadele României pe cuprinsul întregului Glob sau în ambasadele străine la București și, nu în ultimul rând, în Ministerul Afacerilor Externe. La fel de bine, unii dintre absolvenți și-au continuat cariera în zona de business, în cadrul companiilor transnaționale și nu oricum, ci pe poziții de top management.
În timp, am observat cât de fericită este această combinație, între geopolitică și lumea afacerilor: pentru un economist (și nu numai), raționamentul critic impus de geopolitică și disciplina riguroasă a ideilor, dimensiunea sa umanistă aduc, ca să păstrez tonul „economic”, valoare adăugată. Un plus de valoare care poate face, și face, diferența pe piața muncii, într-o banală discuție la o masă de afaceri, într-o conversație privată, în felul în care înțelegem ceea ce se întâmplă…
Când a plecat la drum acest program de masterat se simțeau încă ecourile Războiului Rece, Statele Unite erau hegemonul planetei, Vladimir Putin era încă un necunoscut, euro-optimismul se afla la cote înalte, prețul petrolului depășea 100 de dolari barilul, „războiul gazelor” încă nu avusese loc, iar Nord Stream 2 nu exista… Între timp au apărut state noi, precum Sudanul de Sud, Crimeea a fost anexată de Rusia, Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, americanii s-au retras din Afganistan după 20 de ani (individualizând, în istorie, Războiul de 20 de ani; se completează, astfel, seria războaielor lungi: Războiul de 100 de ani, Războiul de 30 de ani), Putin a devenit „țar” neîncoronat, Erdogan „sultan” fără imperiu, Xi Jinping construiește „Noul Drum al Mătăsii”, un virus ciudat „a oprit” planeta… o planetă care se scufundă la propriu, sub ochii noștri, sub efectele necruțătoare ale încălzirii globale.
O lume, nu „turbulentă”, nu „nebună”, ci pe cale să dispară… Între timp, ne căutăm salvarea ca specie pe Lună și pe Marte, o specie cu al cărei suflet ce facem?
Necesitatea de a înțelege aceste jocuri de putere, evenimente și evoluții complicate, care se derulează sub ochii noștri pe scena lumii (nu mai știe nimeni dacă mai este o „mare tablă de șah”, ca a lui Brzezinski, aceasta comportând oarecare reguli) și în fața cărora ne simțim din ce în ce mai neputincioși, s-a transformat în intenția noastră, reușită, de a culege roadele din activitatea acestui program de master, care să educe și să pregătească tineri pentru a înțelege și a gestiona mai bine această lume imprevizibilă în care trăim. Pentru ei, pentru noi, pentru un viitor mai bun…
30 de ani de la sfârșitul Războiului Rece. Ce au scris, prin urmare, masteranzii? În cele patru părți în care volumul de față este structurat, au surprins concepte noi, cercetări și studii în pas cu vremurile, și anume:
Partea întâi, care a dat și titlul cărții, este consacrată hibridizării conceptelor geopolitice, evoluție teoretică impusă de ceea ce s-a întâmplat în cele trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece. Dacă inițial s-a crezut că lumea va trece de la un „război rece”, o confruntare ideologică, geopolitică și geostrategică (echilibrul terorii, balanța de putere nucleară) la o „pace” (geo)economică, tranziția nu s-a produs sau nu s-a produs complet: puterea dură (hard power) nu a devenit totalmente blândă (soft power), iar geopolitica nu a fost înlocuită de geoeconomie, spre exemplu, ci hard power a devenit hard energy (s-a schimbat doar instrumentul, a prevalat însă tot dreptul forței, invazia Armatei Roșii, fiind înlocuită de robinetul gazelor naturale), geopolitik a devenit energetik sau, mai mult, din geopolitică și geoeconomie a rezultat geoeconopolitică. Adică, nu au dispărut conceptele geopoliticii clasice, ci doar s-au îmbogățit cu componente și semnificații noi. Dar, este suficientă geopolitică în interiorul volumului, ca să nu mai insistăm aici.
Partea a doua este dedicată exclusiv studiilor de geopolitică teoretică, masteranzii surprinzând concepte noi, care încă nu s-au cristalizat pe deplin din punct de vedere teoretic, fenomenologia din teren fiind în plină dinamică a manifestării.
Spre exemplu, dacă în urmă cu câțiva ani, un alt absolvent de-al nostru, Andrei Șapera, dezvolta conceptul de „exoeconomie” (vezi Towards Exoeconomics – Developing an off-planet economy and its implications, 2013; Exoeconomie. Dezvoltarea economiei extraplanetare, 2015, în vol. „România noului val”, prefațat de acad. Solomon Marcus), lucrarea de față adaugă și completează cu alte noțiuni, precum exopolitică (exopolitics), exostrategie (exostrategy), exobusiness (care surprind o parte din fenomenologia noii curse spațiale și a jocurilor de putere și economice aferente) sau geopolitica și geostrategia cibernetică (cybergeopolitics, cybergeostrategy).
Practic, continuând ideea părintelui geopoliticii românești, Simion Mehedinți, „ultimul mare erudit român” referitoare la fazele geografice ale istoriei, umanitatea trăiește, în prezent, simultan, două dimensiuni ale acesteia: faza spațială (cosmică) și faza cibernetică, respectiv a patra și a cincea dimensiune a geopoliticii (după cele terestră, maritimă/oceanică, aeriană).
De asemenea, este nuanțat conceptul de putere, cu noi semnificații care testează încărcătura geopolitică a fenomenului fake-news (cu toate derivatele sale), iar un alt studiu este consacrat „visului eurasiatic”, Eurasia fiind cea mai mare masă de uscat a planetei din toate timpurile, fiind o miză geopolitică aparte.
Partea a treia particularizează și aplică teoria geopolitică la nivel regional, prin câteva studii de caz, dintre care amintim aici Japonia (cel mai relevant exemplu al îmbătrânirii demografice, cu consecințe geopolitice și nu numai), Israel (și miza de a se transforma dintr-un proiect cultural într-unul civilizațional), interesul geopolitic și geoeconomic pentru spațiul arctic (în mod deosebit, având în vedere topirea banchizei, ca efect al încălzirii globale), emergența chineză în Africa în contextul luptei pentru resurse energetice și o analiză a unui conflict înghețat (cu componente hibride, atipice) – un model perfecționat și externalizat de Rusia în tot spațiul caucaziano-pontic, folosit ca instrument de politică externă, în cele trei decenii scurse de la sfârșitul Războiului Rece – și anume, conflictul din Nagorno-Karabah (escaladat chiar la sfârșitul anului 2020).
Partea a patra și ultima aduce, în plus, câteva studii care reflectă interdisciplinaritatea –este analizată fie aplicarea unor concepte din siajul geopoliticii și al domeniilor înrudite în mediul de afaceri, fie, invers, dimensiunea geopolitică a unor domenii, precum comunicarea în era internetului, spre exemplu.
Acestea fiind spuse și dorind să nu lungim prea mult Cuvântul înainte, lăsăm cititorul în compania cărții, nădăjduim, spre a-și înnobila mintea și spre a se bucura de pasiunea de care au dat dovadă autorii noștri (Urmat să le fie exemplul! Entuziasmul aferent îi absolvă, sperăm, de scăpările inerente, dacă sunt).
Căci nu dorim „să strivim corola de minuni a lumii”…, ci doar să facem ceea ce știm mai bine, ceea ce suntem pregătiți să facem: educație și cercetare.
Noi nu suntem nici buni, nici răi, ci suntem, pur și simplu…
Conf. univ. dr. Marius-Cristian Neacșu