| 5. Contractul de muncă | |
|
Contractul de muncă este definit drept înțelegerea prin care o persoană se angajează să pună activitatea sa la dispoziția altei persoane, acționând în subordinea acesteia în schimbul unei remunerații.
Trăsătura caracteristică fundamentală a
contractului de muncă constă faptul că salariatul este subordonat angajatorului în
activitatea pe care s-a angajat să o desfășoare. Subordonarea se caracterizează prin
următoarele trăsături:
w Angajatorul stabilește programul și locul
de muncă al salariatului; w Angajatorul
îndrumă salariatul în ce privește executarea obligațiilor de muncă; w Angajatorul
fixează regimul de lucru și regulile de disciplină. În contractul de muncă se înscriu clauze
privind obligația salariatului de a-și îndeplini sarcinile ce-i revin și îndatorirea unității de a asigura
condițiile corespunzătoare pentru buna desfășurare a activității, de a remunera
salariatul în raport cu munca prestată și de a-i acorda drepturile legale și negociate. |
|
