3. Gestiunea stocurilor

Utilitatea legii ABC pentru dozarea eforturilor de supraveghere a stocurilor în raport cu interesul pentru diferitele resurse/mărfuri stocate scade astăzi, datorită implementării noilor tehnologii informatice ce fac posibilă evidenţa în timp real a stocurilor şi aprovizionărilor pentru un număr oricât de mare de repere, cu costuri aproape neglijabile.

Noile tehnologii permit culegerea automată a datelor despre produsele care intră şi ies din stoc (prin utilizarea etichetelor cu cod cu bare şi a lectorilor optici şi, mai nou, a etichetelor în radiofrecvenţă), prelucrarea centralizată a acestora potrivit politicilor stabilite, interconectarea furnizorilor cu beneficiarii şi automatizarea lansării comenzilor de reaprovizionare etc.

S-au răspândit astfel, beneficiind de reducerea costurilor de tranzacţionare şi de modificarea în favoarea cumpărătorilor a raportului de forţe de pe pieţe, sistemele de aprovizionare cunoscute sub denumirea „just-in-time”care reduc stocarea într-o măsură semnificativă.

Noile tehnologii au determinat accelerarea în tot mai mare măsură a circuitelor economice, ceea ce pune în faţa întreprinderilor noi exigenţe cu privire la competitivitate.

Performanţa  în gestionarea stocurilor şi aprovizionării se apreciază în prezent nu atât prin prisma reducerii costurilor cât prin creşterea promptitudinii cu care întreprinderea răspunde la solicitările clienţilor ei. În acest context, conducerea proceselor logistice se desprinde tot mai mult într-o activitate economică de sine stătătoare, fiind tot mai mult încredinţată unor firme specializate.