Prin deciziile strategice se optează pe perioade lungi pentru activitatea într-un anumit domeniu. În funcţie de aceasta  sunt orientate investiţiile, se analizează pieţele, se pregăteşte personalul. Alegerile presupun considerarea tuturor variantelor pentru următoarele criterii:

Ramura economică şi subramura după clasificările larg acceptate. O întreprindere poate fi activă numai în comerţ (de exemplu) sau în comerţ şi turism, sau în comerţ, turism şi transporturi de mărfuri şi persoane etc. După subramuri, o întreprindere de comerţ se poate orienta spre: comerţul cu amănuntul, comerţul cu ridicata, comerţul interindustrial, comerţul internaţional. Poate, de asemenea, opta pentru combinarea genurilor de activitate, integrarea lor în timp sau trecerea de la o “branşă” la alta.

Natura produselor. Sortimentul foarte larg al mărfurilor, natura lor diferită, destinaţia ca şi exigenţele speciale legate de comercializare impun opţiuni de specializare în trepte cum ar fi:

w comerţ cu bunuri de consum, comerţ cu materii prime, comerţ cu utilaje şi instalaţii;

w (la alt nivel de detaliere), comerţ cu produse alimentare, comerţ cu produse nealimentare, comerţ cu materii prime pentru industria alimentară, comerţ cu produse petroliere, comerţ cu minereu, comerţ cu instalaţii de automatizare, comerţ cu tehnică de calcul;

w (şi mai detaliat), comerţ cu pâine şi produse de panificaţie, comerţ cu ţesături etc.