Obiectivul aprovizionării îl constituie asigurarea disponibilităţii asupra factorilor de producţie în cantităţile necesare, la calitatea stabilită, la termenele sau perioadele oportune şi la cele mai mici preţuri, din orice sursă accesibilă şi legală, astfel încât prin producţie şi vânzare să se asigure o poziţie bună pe piaţă, dezvoltarea şi profitul scontat. În cadrul aprovizionării (ca o componentă mare a activităţii întreprinderii) se disting câteva grupe de activităţi (sau funcţii ale aprovizionării). Fiecare funcţie cuprinde, la rândul ei, o suită de activităţi înlănţuite.

Aprovizionarea îndeplineşte următoarele funcţii:
w Identificarea şi cuantificarea nevoilor proprii şi a cererii clienţilor: estimarea nivelului vânzărilor viitoare, evaluarea volumului şi structurii producţiei, considerarea stocului existent, stabilirea sortimentului, cantităţilor, termenelor, preţurilor şi condiţiilor de cumpărare.
w Identificarea surselor de aprovizionare: prospectarea pieţelor produselor şi serviciilor, lansarea cererilor de ofertă, primirea şi analiza ofertelor, întocmirea fişierelor de produse şi furnizori potenţiali.
w Contractarea şi lansarea comenzilor: alegerea furnizorilor pentru fiecare produs, negocierea şi încheierea contractelor, transmiterea comenzilor.
w Primirea şi recepţia mărfurilor: urmărirea livrărilor, controlul respectării termenelor, recepţia bunurilor şi serviciilor, verificarea facturilor, evidenţa intrărilor, adoptarea măsurilor corective şi realizarea  intervenţiilor  necesare.