1. Obiectivele cooperării și concentrării

Next

Pentru atingerea unor obiective dificil de realizat de către întreprinderi izolate, acestea colaborează, se asociază în diferite formule, renunțând parțial sau integral la independența lor economică și /sau juridică.

Cooperarea este o formulă contractuală, de înțelegere și colaborare între întreprinderi care își păstrează independența juridică dar renunță parțial la independența economică (decizională). Cartelul este forma tipică de cooperare. Concentrarea este o soluție de colaborare strânsă între întreprinderi care renunță în mare măsura la independența economică și juridică fiind adoptată o soluție de conducere unică. Concernul este forma tipică de concentrare. Formula extremă a concentrării se realizează prin fuziune sau absorbție.

În planul economiilor naționale și al celei mondiale concentrarea este un proces cu implicații largi, pozitive și negative.

  Printre efectele pozitive cele mai frecvent evidențiate se citează:
·        asigurarea abundenței de bunuri și servicii pe piețe la prețuri accesibile;
·         profiturile alimenteaza bugetele publice și permit susținerea unor programe sociale.

   Dintre efectele negative:
·       limitarea acțiunii mecanismului concurenței și
·       dominarea unor piețe de către câțiva producători (pe ansamblu se estimează că mai puțin de 200 de întreprinderi realizează peste 25% din producția mondială, cu tendința de concentrare continuă și dominare pronunțată în unele ramuri);
·      pericolul latent al utilizării forței economice pentru dominarea, preluarea puterii politice.